Părintele schimarhimandrit Gabriel Bunge este deja bine cunoscut publicului românesc drept un mare cunoscător al tradiției monahismului răsăritean și unul din cei mai de seamă savanți actuali specialiști în opera avvei Evagrie Ponticul.
Mare nevoitor ca eremit într-o sihăstrie din sudul Elveției (Eremo Santa Croce, Ticino), el este și un părinte duhovnicesc îmbunătățit și căutat. Călăuzit de acest interes practic, de îndrumător duhovnicesc, părintele Gabriel a scris o serie de mici studii dedicate unor teme și aspecte din universul spiritual evagrian extrem de actuale și relevante astăzi pentru omul modern. Ele s-au concretizat în câteva micromonografii consacrate temelor — în ordinea publicării — akediei (1983), paternității spirituale și gnozei (1988), rugăciunii și misticii (1987), mâniei (1998) și gastrimargiei (2012).
Într-o lume bântuită în exces de o escaladare îngrijorătoare a agresivității, de spectacolul și realitatea invadatoare a unei violențe dezlănțuite, tot mai greu de stăvilit, actualitatea unui diagnostic corect al mâniei și irascibilității, dar și a unei terapii corespunzătoare prin reabilitarea blândeții ca virtute în același timp „luptătoare” și gnostică, agonică și mistică prin excelență a creștinului abia dacă mai trebuie subliniată.
