Noi, Karamazovii, sîntem la fel, chiar şi în sufletul tău, îngere, viermele trăieşte şi e sortit să dezlănţuie adevărate furtuni! Furtuni, îţi spun, fiindcă desfătarea se dezlănţuie ca o furtună, mai aprigă chiar decît o furtună! Frumosul este ceva cumplit, înfiorător! Înfiorător, înţelegi? Pentru că nu poţi să‑l cuprinzi, nu poţi să ştii ce‑i acolo, şi nici n‑ai cum să ştii, fiindcă Dumnezeu ne‑a pus în faţă numai enigme. Aici se întîlnesc toate extremele şi toate contradicţiile sălăşluiesc laolaltă. 

Ferma animalelor a inspirat în anul 1954 o celebră animaţie, iar în 1999 un film în care vocile personajelor au fost dublate, printre alţii, de Patrick Stewart, Julia Louis-Dreyfus şi Peter Ustinov.

„Fiecare cuvînt de proză serioasă pe care l-am scris începînd din 1936 a fost îndreptat, direct sau indirect, împotriva totalitarismului… Ferma animalelor este prima carte în care am încercat, în deplină cunoştinţă de cauză, să fac să fuzioneze scopul politic şi scopul artistic într-un tot unitar.” (George Orwell)

„Ferma animalelor este o fabulă politică plină de înţelepciune, de compasiune şi de învăţăminte pentru vremurile pe care le trăim.” (The New York Times)

In mijlocul bîrfelor şi al torporii unui orăşel obişnuit din Rusia, încremenit în prostie şi corupţie, se insinuează un om onorabil, dornic să cucerească inimile noilor săi concetăţeni. Repede plăcut de apropiaţi, agreabil şi prietenos, scopurile lui sînt, în aparenţă, celebritatea şi bogăţia. Curînd, cine ajunge să-l cunoască va descoperi că personajul cu pricina, Cicikov, are o pasiune stranie: el nu umblă prin lume pentru a-i tezauriza bunurile, ci caută răbdător o marfă aparte – suflete moarte. 

Minunata lume noua porneste de la ideea unei societati distopice care, pentru a-si controla cetatenii, recurge la orice subterfugiu: de la transformarea rasei umane si manipularea ei genetica pina la mascarea minciunii in adevar absolut. Rezultatul este o combinatie de realitati totalitare si scene din cel mai pur SF, in care cartile sint arse si singura cultura acceptata se naste din preceptele unui conducator megaloman, in care aparitia unei editii din Operele complete ale lui Shakespeare poate duce la rasturnarea unui regim absurd, in care oamenii sint conceputi in imense incubatoare, iar cei neatinsi inca de morbul acestei „civilizatii” sint izolati in rezervatii.

In anul 1327, într-o mănăstire izolată de lume, călugării sînt pe cale de-a fi învinuiţi de erezie. Singura lor speranţă este ajutorul dat de un faimos franciscan, fratele Guglielmo. Cînd lucrurile par să se limpezească între zidurile misterioasei abaţii, călugării încep să moară unul după altul. Ca să descopere asasinul, înţeleptul călugăr, alături de ajutorul său, Adso, se afundă ca un adevărat detectiv în simboluri secrete şi manuscrise codificate şi aproape îşi pierde viaţa pe culoarele labirintice ale mănăstirii.

Winston Smith este un personaj obişnuit: el urăşte, iubeşte şi munceşte ca oricare alt om. Ceea ce-l face deosebit este faptul că trăieşte într-o lume infernală, în care a urî, a iubi sau a munci sînt gînduri venite dintr-un efort supraomenesc al fiecărei clipe.