-
Geneza antichității târzii
Gratie unei grile de interpretare vizionare, epoca Antichitatii Tarzii capata coerenta si sens. Peter Brown ne explica formele de manifestare a sacrului in societatea epocii, cum a evoluat relatia cu supranaturalul de la vrajitori si visatori la sfinti si pustnici si cum au influentat toate acestea schimbarea tiparelor sociale si au dus la crearea unei noi elite spirituale de „prieteni ai lui Dumnezeu“.
-
Sfârșitul creștinătății
„Aşa cum sugerează titlul cărţii redate acum cititorilor exigenți din România, filosofii creştini (cel puţin cei din aria catolicismului) îşi mai extrag optimismul doar din critica (aparent surprinzătoare) a noţiunii de civilizaţie creştină, echivalentă cu lunga perioadă post-constantiniană în care „Evanghelia a guvernat Statele”: dacă religia creştină are un viitor, el nu mai trebuie căutat, prin urmare, în resuscitarea „creştinătăţii” (în stilul medievalei Europa christiana), ci în reasumarea existențială şi liberă a mesajului evanghelic, dincolo de orice vanitate politică.”
-
Marele Pescar
În Marele Pescar trăim la nivel personal întâmplările din viața lui Isus din timpul celor trei ani de lucrare misionară și Îl însoțim pas cu pas prin satele evreiești, unde mii de oameni se strângeau ca să Îi audă învățăturile. Ne îndreptăm apoi spre Ierusalim, unde Petru s-a lepădat de Isus, dar retrăim pe urmă alături de el restaurarea credinței sale, odată cu învierea lui Isus.
-
Cultura modernă pe înțelesul oamenilor inteligenți
Despre criza culturii se vorbeste astăzi pe nenumarate voci si pe toate meridianele. Dar înseamnă asta că înțelegem ce se intamplă cu noi și că vedem mai clar încotro ne indreptăm? Roger Scruton încearcă să dea un răspuns pornind de la rădăcinile culturii înalte și de la avatarurile suferite de ea odată cu „dezvrăjirea“ lumii petrecută în secolul Luminilor.
-
Foloasele pesimismului și pericolul falsei speranțe
Marile tragedii istorice care au marcat lumea noastra si care ameninta si azi buna asezare a civilizatiei sunt, in mare parte, consecinta optimismului netemperat, lipsit de scrupule.
-
Crucea și puterea.
Atunci când ne apropiem de fenomenul religios, fie studiindu-l din postura cercetătorului, fie trăindu-l ca simpli credincioși, ne vom lovi inevitabil de problema fanatismului. Creștinismul nu face excepție. Lucrarea de față abordează tocmai acest subiect controversat, urmărind felul în care o sectă iudaică apocaliptică, pacifică și spirituală, persecutată și criticată de reprezentanții culturii greco-romane, a devenit religia oficială a Imperiului Roman, ajungând să persecute, la rândul ei, alte religii sau alte curente creștine.
-
Eu și Tu
Miez al intregii filozofii a lui Martin Buber, Eu si Tu (Ich und Du, 1923) este una dintre scrierile care au marcat secolul XX si gandirea occidentala, inaugurand asa-numita „filozofie a dialogului“, forma de existentialism religios care pune in centru atat comunicarea interumana, cat si comunicarea cu Dumnezeu.
-
Creștinismul
”Creștinismul” va explora exact ceea ce a făcut creștinismul atât de revoluționar și de disruptiv, cât de complet a ajuns să satureze tiparul de gândire al creștinătății latine și de ce, într-un Occident care a devenit din ce în ce mai sceptic față de afirmațiile religiei, atât de multe dintre instinctele sale rămân iremediabil creștine.
-
Revista Convergențe (PDF)
Produsul este în format PDF iar linkul se primește pe mail după confirmarea plății.
-
Fenomenalitatea lui Dumnezeu
„Există o limită între filozofie și teologie? De la «frontiera absentă» la «cunoașterea liturgică», studiile grupate în această carte încearcă să conteste acest lucru. Dumnezeu nu apare sau nu apare așa cum apare un cub, o operă de artă, un număr sau un alt om. Dumnezeu e diferit — până într-atât încât să fie cel non-altul. Această diferență nu introduce însă nici un clivaj în câmpul cunoașterii. Ea ne face pur și simplu atenți la pluralitatea modurilor de a apărea. A ne întreba despre fenomenalitatea lui Dumnezeu se reduce atunci la a ne întreba despre orice fenomenalitate: cea a obiectului presupus filozofic, și numai filozofic, dar și a celui presupus teologic, și numai teologic” (J.-Y. L.).
-
Grigorie din Nazianz
Grigorie din Nazianz (cca 330–390) este pentru Biserica Ortodoxă Teologul prin excelență. Întreaga lume creștină îi datorează formularea clasică a învățăturii despre Sfânta Treime, precum și capodopere ale literaturii sacre creștine compuse în spiritul unei sinteze programatice între creștinism și cultura elenistă. Alcătuită dintr-un corpus de 45 de magnifice Cuvântări, 137000 de versuri clasice și 245 de scrisori, opera Sfântului Grigorie Teologul a cunoscut cea mai amplă circulație manuscrisă din lumea bizantină, fiind cel mai copiat autor după Biblie. Retor și poet desăvârșit, Grigorie din Nazianz e un spirit fin și delicat, un temperament melancolic înclinat spre singurătate și interiorizare contemplativă în jurul dialogului sufletului cu Dumnezeu.
-
Certitudini negative
„Cartea de față încheie desfășurarea posibilităților teoretice deschise în 1997 de Fiind dat. Încercare a unei fenomenologii a donației și degajate în 2001 de În plus. Studii asupra fenomenele saturate, iar în 2003 de Fenomenul erosului, precum și, într-un alt sens, în 2008 de În loc de sine. Abordarea sfântului Augustin. În toate aceste cazuri nu e vorba decât de un travaliu în vederea unei lărgiri a teatrului fenomenalității: după donație și saturație încercăm aici să introducem în filozofie conceptul de certitudini negative.
-
Origen
Origen a lui Henri Crouzel este o admirabilă sinteză a unui efort tenace de o viață întreagă închinată studiului aprofundat al uriașei opere a „bărbatului de oțel” al literaturii creștine vechi.
-
Sfântul Ioan Damaschinul
Sfântul Ioan Damaschinul († cca 750) este autorul unei complexe opere de sinteză, în același timp dogmatică, omiletică și imnografică. Prin această operă el a jucat un rol decisiv în fixarea tradiției ortodoxe a epocii patristice și în transmiterea ei lumii bizantine, dar și celei occidentale (prin traducerea faimoasei sale „Dogmatici”). Cu toate acestea, cunoașterea personalității și gândirii sale continuă să fie invers proporțională cu importanța rolului pe care l-au jucat.
-
Pavel, Apostolul lui Iisus Mesia
Apostolul Pavel e unul din puținii oameni din lumea antică ale cărui cuvinte încă au puterea de-a sări din pagină și de-a ne sta înainte.
Într-o traducere modernă standard scrisorile lui ocupă mai puțin de optzeci de pagini. Chiar luate ca întreg, sunt mai scurte decât aproape oricare dintre dialogurile lui Platon sau tratatele lui Aristotel. Dar, pagină cu pagină, aceste scrisori au generat mai multe comentarii, mai multe predici și seminarii, mai multe monografii și disertații decât oricare alte scrieri din lumea antică. -
Iubirea nebună de aproapele
„Viața și moartea Maicii Maria Skobțova (1891–1945) — gazată și incinerată în lagărul de la Ravensbrück — sunt profetice pentru ortodocșii de azi, pentru atâția tineri care doresc iubirea și riscul, dar nu mai știu unde anume se găsește Dumnezeu. Dumnezeu e în inima ființelor și a lucrurilor, în însăși densitatea materiei, în suferința și creația care transfigurează lumea. Această transfigurare a lumii cere contemplația creatoare, dar și iubirea activă, compătimirea personală cea mai sfâșietoare dar și reinventarea vieții.
-
Fraţii Karamazov
Noi, Karamazovii, sîntem la fel, chiar şi în sufletul tău, îngere, viermele trăieşte şi e sortit să dezlănţuie adevărate furtuni! Furtuni, îţi spun, fiindcă desfătarea se dezlănţuie ca o furtună, mai aprigă chiar decît o furtună! Frumosul este ceva cumplit, înfiorător! Înfiorător, înţelegi? Pentru că nu poţi să‑l cuprinzi, nu poţi să ştii ce‑i acolo, şi nici n‑ai cum să ştii, fiindcă Dumnezeu ne‑a pus în faţă numai enigme. Aici se întîlnesc toate extremele şi toate contradicţiile sălăşluiesc laolaltă.
-
Ferma animalelor
Ferma animalelor a inspirat în anul 1954 o celebră animaţie, iar în 1999 un film în care vocile personajelor au fost dublate, printre alţii, de Patrick Stewart, Julia Louis-Dreyfus şi Peter Ustinov.
„Fiecare cuvînt de proză serioasă pe care l-am scris începînd din 1936 a fost îndreptat, direct sau indirect, împotriva totalitarismului… Ferma animalelor este prima carte în care am încercat, în deplină cunoştinţă de cauză, să fac să fuzioneze scopul politic şi scopul artistic într-un tot unitar.” (George Orwell)
„Ferma animalelor este o fabulă politică plină de înţelepciune, de compasiune şi de învăţăminte pentru vremurile pe care le trăim.” (The New York Times)
-
Suflete moarte
In mijlocul bîrfelor şi al torporii unui orăşel obişnuit din Rusia, încremenit în prostie şi corupţie, se insinuează un om onorabil, dornic să cucerească inimile noilor săi concetăţeni. Repede plăcut de apropiaţi, agreabil şi prietenos, scopurile lui sînt, în aparenţă, celebritatea şi bogăţia. Curînd, cine ajunge să-l cunoască va descoperi că personajul cu pricina, Cicikov, are o pasiune stranie: el nu umblă prin lume pentru a-i tezauriza bunurile, ci caută răbdător o marfă aparte – suflete moarte.
-
Înrădăcinarea
În timpul Ocupaţiei, Londra i-a cerut lui Simone Weil un raport privind posibilităţile de redresare a Franţei. Simone Weil a scris textul publicat astăzi cu titlul Înrădăcinarea, care este totodată raportul cerut şi una dintre cărţile cele mai lucide, mai elevate, mai frumoase din cîte s-au scris de foarte multă vreme încoace despre civilizaţia noastră. După cîteva definiţii esenţiale ale nevoilor sufletului (omul nu se hrăneşte numai cu pîine): ordinea, libertatea, supunerea, responsabilitatea, egalitatea, onoarea etc.,
-
Mic almanah al marilor oameni
N-am căutat nici să mitizez nişte figuri deja legendare (în anumite cazuri), nici să le supun unei brutale demitizări (de tip senzaţionalist). Am preferat să amestec tonul memorialistic şi expozitiv cu prezentarea realistă, confirmabilă din alte surse. Pe unii dintre marii oameni cuprinşi în antologia mea i-am cunoscut îndeaproape, locuind chiar în intimitatea lor sufletească, pe mulţi alţii i-am întîlnit o zi sau doar o oră, fără să le pot scotoci sertarele secrete. E o diferenţă inevitabilă între relaţiile de prietenie şi conlucrare îndelungată şi contactele «oficiale», pe fondul cărora orice demnitar îşi pune masca prestabilită şi recurge la propriul stoc de anecdote sau la atitudini modelate prin rutină.
-
Minunata lume nouă
Minunata lume noua porneste de la ideea unei societati distopice care, pentru a-si controla cetatenii, recurge la orice subterfugiu: de la transformarea rasei umane si manipularea ei genetica pina la mascarea minciunii in adevar absolut. Rezultatul este o combinatie de realitati totalitare si scene din cel mai pur SF, in care cartile sint arse si singura cultura acceptata se naste din preceptele unui conducator megaloman, in care aparitia unei editii din Operele complete ale lui Shakespeare poate duce la rasturnarea unui regim absurd, in care oamenii sint conceputi in imense incubatoare, iar cei neatinsi inca de morbul acestei „civilizatii” sint izolati in rezervatii.
-
Numele trandafirului
In anul 1327, într-o mănăstire izolată de lume, călugării sînt pe cale de-a fi învinuiţi de erezie. Singura lor speranţă este ajutorul dat de un faimos franciscan, fratele Guglielmo. Cînd lucrurile par să se limpezească între zidurile misterioasei abaţii, călugării încep să moară unul după altul. Ca să descopere asasinul, înţeleptul călugăr, alături de ajutorul său, Adso, se afundă ca un adevărat detectiv în simboluri secrete şi manuscrise codificate şi aproape îşi pierde viaţa pe culoarele labirintice ale mănăstirii.
-
O mie nouă sute optzeci și patru
Winston Smith este un personaj obişnuit: el urăşte, iubeşte şi munceşte ca oricare alt om. Ceea ce-l face deosebit este faptul că trăieşte într-o lume infernală, în care a urî, a iubi sau a munci sînt gînduri venite dintr-un efort supraomenesc al fiecărei clipe.
-
Crimă și pedeapsă
„O fiinta superioara are oare dreptul sa savirseasca o crima daca aceasta este in folosul intregii umanitati?”