Am facut bilantul intamplarilor care mi-au ramas mai viu in memorie si am constatat un lucru paradoxal: din acest iad comunist, asa cum pe buna dreptate l-au numit cei care i-au cunoscut dogoarea, nu mi-au ramas in amintire decat momente de bucurie, in orice caz de lumina.
Ma simt oarecum vinovat pentru evocarea acestor momente luminoase fata de cei care si-au pierdut viata, in orice caz tineretea, in acea mlastina de tristete incrancenata.” Pr. Matei Boila
Fii primul care-și spune părerea