Nădejdea este întotdeauna un punct sigur de plecare. Sper că această carte îi va ajuta, pe cât de mult posibil, pe studenții teologi care cercetează pentru prima dată lumea Creștinismului primar, o experiență care adesea s-a dovedit a fi de-a dreptul derutantă. O, dar ce nădejde… Lumea de atunci era probabil chiar și mai derutantă decât a noastră, care este suficient de complexă; prin urmare, chiar și după două milenii de retrospectivă, adesea ne este încă greu să înțelegem tulburările, pasiunile și inspirațiile care au dat formă și semnificație acțiunilor primilor creștini. Oricum, această carte se dorește a fi o încercare de a ajuta acest proces de triere, examinare, rezumare; ea dorește să ofere suficiente detalii fără a pierde claritatea privirii de ansamblu. Cartea, de la un capăt la celălalt, pune accentul pe aspectele intelectuale și a fost intenția mea să încerc să ofer descrieri concise dar la obiect ale principalelor probleme teologice care au modelat Biserica primară, ca și ale acelor oameni care au fost principalii ei gânditori din primele opt veacuri. Registrul cărții este dominat de cele două mari tradiții intelectuale, cea a grecilor și cea a latinilor, însă, de asemenea, încearcă să țină seama și de alte voci, precum străvechile Biserici ale Siriei, Etiopiei și Armeniei, fără a mai aminti de curentele sociale care au fost macrocontextele în care primii creștini – bărbați și femei – și-au așternut destinul religios, organizațiile instituționale și identitățile lor civile și intelectuale. Cartea a fost structurată sub forma unui dicționar cu itemi de la A la Z, fiind parte a unei vaste colecții de cărți noi, de referință, care au ca subiect dezvoltarea Creștinismului din Antichitate până în perioada modernă, colecție care apare la editura Westminster John Knox Press. Aceste cărți felurite vor deveni în curând un important și cuprinzător izvor de informație pentru studenții preocupați de teologie și istorie bisericească, așa că sunt mai mult decât încântat de faptul că Westminster John Knox m-a invitat să prezint perioada Bisericii primare în cadrul acestei colecții. Volumul de față se referă la acea perioadă formatoare numită „patristică” iar acest termen “patristics” îi desemnează pe episcopii primari care au trăit între secolul al II-lea și secolul al VIII-lea. Episcopii nu au fost singurii modelatori ai Bisericii, iar registrul de itemi oferit aici cuprinde bărbați și femei, clerici și laici din perioada cea mai timpurie. Cu toate acestea, mi s-a părut corect să păstrez denumirea de „patristic” de vreme ce exprimă modul în care această teologie epicopală a perioadei post-apostolice și-a asumat o poziție de autoritate care a fost, într-un sens real, o extensie a perioadei biblice de revelație, cel puțin pentru Biserica Ortodoxă și cea Catolică. Pentru ambele tradiții, teologia patristică reprezintă o bună parte din tradiția creștină formatoare; și indiferent dacă cineva are sau nu astăzi vreun interes în asemenea probleme de autoritate teologică în sânul Bisericilor, nu se poate nega faptul că „Părinții Bisericii” au elaborat – în majoritatea cazurilor – o arhitectură pentru o abundență de atitudini și structuri creștine care (din fericire sau nu) au supraviețuit adeseori până în zilele noastre.
Pr. John Anthony McGuckin
Praznicul Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul
New York, iunie 2003