Controversele lui Schelling cu Eschenmayer și Jacobi nu marchează teze punctuale ori idiosincrazii personale, de context privat. Ele se integrează în peisajul amplu, efervescent al dezbaterilor de idei de la începutul secolului al XIX-lea, cu privire la raportul, deseori tensionat, dintre filosofie și religie. Prezentăm aici câteva piese de importanță majoră din dosarul așa-numitului Atheismusstreit, dintre care cea mai prețioasă o reprezintă tratatul lui Schelling intitulat Cercetări filosofice asupra esenței libertății umane, ”opera cea mai titanică a idealismului german”. (Doorin Ștefănescu)
Criza conștiintei religioase
45,00 lei
Prezentăm aici câteva piese de importanță majoră din dosarul așa-numitului Atheismusstreit, dintre care cea mai prețioasă o reprezintă tratatul lui Schelling intitulat Cercetări filosofice asupra esenței libertății umane.
2 în stoc
| Autor | |
|---|---|
| Editura | |
| Anul apariției | 2019 |
| Numar pagini | 464 |
| ISBN | 978-606-49-0010-4 |
Părerea cumpărătorilor
Nu există nici o părere
Produse sugerate
-
În dialog
29,00 lei…filosofia s-a îmbolnăvit de moarte o dată cu filosoful căsătorit și a murit când acesta a devenit profesor de filosofie.” (Ion Cordoneanu)
-
Imperiul nonsensului
42,00 leiJaques Ellul pare să ne așeze o oglindă în fața ochilor în care ni se relevă o imagine exactă a artei moderne și implicit a societății moderne. Sensul pare a fi pierdut, se promovează forme fără fond, arta și creația artistică a oamenilor este de-a dreptul invadată de tehnică și metodele ei eficiente, impersonale, lipsite de conținut și estetică.
-
Dumnezeu este aventura mea
42,00 leiCartea Dumnezeu este aventura mea (God is my adventure) de Rom Landau, a apărut în limba engleză în anul 1935, devenind imediat best-seller datorită faptului că ea conținea descrieri inedite ale întâlnirilor cu câțiva dintre cei mai controversați oameni ai epocii: Contele Hermann Keyserling, Krishnamurti, Rudolf Steiner, P. D. Ouspensky, Gurdjieff, Frank Buchman și alții, de mare interes nu doar atunci, ci și astăzi.
-
Apologia după sfârșitul metafizicii
40,00 leiReprezentant de marcă al direcției numită, inițial peiorativ, „turnanta teologică a fenomenologiei franceze” – de fapt „cea mai importantă gândire filosofică contemporană privitoare la creștinism și religie” – Jean-Luc Marion readuce în discuție Revelația creștină.
-
Umanism şi Teologie
12,00 leiTextele „Umanism şi Teologie” şi „Paideia Christi” se prezintã mai mult decât actuale în aceste vremuri în care, precum în deceniul premergãtor celui de-al Doilea Război Mondial, a devenit din nou o modă în a accentua rupturile, revoluțiile, conflictele și discontinuitățile istorice. Werner Jaeger, urmând modelul Sfinților Părinți și al Sfântului Toma de Aquino, ne oferă o perspectivă asupra dezvoltării teologiei creștine în raport cu filosofia greacă în care diferențele și contrastele sunt suprimate într-o sinteză care reușește să îndreptățească fiecare moment al progresului istoric.
-
Fenomenalitatea lui Dumnezeu
25,00 lei„Există o limită între filozofie și teologie? De la «frontiera absentă» la «cunoașterea liturgică», studiile grupate în această carte încearcă să conteste acest lucru. Dumnezeu nu apare sau nu apare așa cum apare un cub, o operă de artă, un număr sau un alt om. Dumnezeu e diferit — până într-atât încât să fie cel non-altul. Această diferență nu introduce însă nici un clivaj în câmpul cunoașterii. Ea ne face pur și simplu atenți la pluralitatea modurilor de a apărea. A ne întreba despre fenomenalitatea lui Dumnezeu se reduce atunci la a ne întreba despre orice fenomenalitate: cea a obiectului presupus filozofic, și numai filozofic, dar și a celui presupus teologic, și numai teologic” (J.-Y. L.).
-
Despre necunoscut
20,00 lei„Necunoscuți nouă înșine și altora, cucerim pas cu pas un spațiu necunoscut lui însuși și nouă înșine. S-ar spune că necunoscutul nu se opune cunoscutului, cât aptitudinii de a re-cunoaște.
-
Despre sensul vieţii
12,00 leiAlbert Camus scrie la începutul Mitului lui Sisif că nu există decât o singură problemă filozofică serioasă, şi anume să ştim dacă viața merită să fie trăită. Astăzi această problemă se reduce la întrebarea dacă viața poate avea un sens. La această întrebare aş vrea să răspund cu convingere că, pentru un motiv simplu, nu se poate ca viața să nu aibă sens. O singură cale e posibilă: ori viața are un (sau mai multe) sens, ori nu are sens. Dar dacā nu are, dacă viața este „absurdă” cum a crezut generația lui Camus, e din cauză că se presupune că ea trebuie să aibă un sens.
Fii primul care-și spune părerea