-
-
Elogiu eșecului
Premiul PROSE pentru Excelență în Filozofie, acordat de Asociația Editorilor Americani în 2024
În Elogiu eșecului, filozoful și eseistul Costică Brădățan ne amintește că viața noastră apare ca o licărire între „două ipostaze ale neantului”, și anume neantul de dinainte de a ne naște și cel de după moarte. Fiecare dintre noi, ontologic vorbind, se află în vecinătatea nimicului. Și fiecare dintre noi, în ciuda precarității noastre constitutive, are ceva de pierdut. „Miturile, religia, spiritualitatea, filozofia, știința, operele de artă și literatura” – toate, potrivit autorului, ne fac apropierea de neant „puțin mai suportabilă”.
Robert Pogue Harrison, The New York Review of Books
-
-
-
-
Pâinea și Lumina vieții
„Ce vedem aici sunt doi oameni — unul e om al Bisericii, celălalt e un om din Biserică — stând de vorbă despre Naștere, Crăciun, Înviere, Paști, om, divinitate, lume, iubire și ștergerea tuturor lacrimilor, așa cum pe vremuri stăteau de vorbă, pe malul râului Ilisos, Socrate și Phaidros, discutând despre frumusețea sufletului în iubire și despre câmpia ființei (…)”
-
Cât a mai rămas din noapte
„Speranța a devenit pentru noi o virtute de care avem nevoie mai mult ca niciodată, o virtute atât de urgentă și atât de vitală, tocmai pentru că nu știm ce să facem cu ea. Dar acest lucru presupune să o înțelegem. Și să înțelegem că nu e vorba nicidecum de optimism, de acel optimism care ne face atât de neîncrezători. Speranța, adevărata speranță, virtutea de a spera, este poate chiar opusul optimismului.”
-
Identitatea virtuală. Cum și de ce ne transformă rețelele de socializare.
„Cu această carte, Mihnea Măruță scoate gândirea filozofică românească din rutina de a comenta lucrări străine și, totodată, ridică discursul asupra lumii digitale de la texte descriptive la o teoretizare profundă și radicală.“ — AUREL CODOBAN
-
Modern cu moderație
” Volumul prezent se compune din cinci părți, fiecare reunind între trei și cinci capitole. Prima încearcă să înfățișeze Modernitatea atât ca pe o problemă, cât și ca pe soluția care se pretinde a fi. Începe propunând moderarea entuziasmului pe care Modernitatea îl are pentru sine, dând la iveală fața întunecată, pe care am numit-o, prin trimitere la o boală, «modernită» și căreia îi studiez câteva simptome.” – Remi Brague
-
Mintea moralistă
„O sinteză remarcabilă şi originală a psihologiei sociale, analizei politice şi raţionamentului moral care reflectă tot ce are mai bun ştiinţa în aceste domenii şi dovedeşte că suntem capabili din naştere de decenţa şi moralitatea necesare societăţilor pentru a supravieţui.“ (Edward O. WILSON)
-
Desființarea omului
Cartea se inscrie in randul celor mai clarvazatoare critici ale omului modern si postmodern. Obisnuit sa considere adevarul si dreptatea niste chestiuni subiective, interpretabile, omul actual si-a pierdut criteriul essential care poate sa-i confere rezistenta in fata tiraniei si totalitarismului.
-
Despre natura umană
Eseurile cuprinse in volum trec in revista principalele sale teme de reflectie. Elementul care le leaga este protestul impotriva tendintei reductioniste manifestate astazi in cele mai variate – si neasteptate – sfere ale vietii si gandirii, tendinta care se bucura, din nefericire, de o imensa popularitate
-
În locul sinelui. Abordarea Sfîntului Augustin
Unul dintre meritele principale ale cărții este de a fi restituit demnitatea teoretică lui confessio, găsindu-i locul fenomenologic originar în care se constituie relația dintre mine și Dumnezeu, o relație paradoxală, altminteri imposibilă, dar făcută posibilă prin primatul acordat darului și iubirii. În locul sinelui e mai mult decît o carte despre Augustin. (Luigi Alici, Universitatea Macerata)
-
Setea de absolut
Înamorat de etern, Thibon nu poate fi prins într-o singură formulă. „Orice măreție, spunea el, este una cu măsură”. Opera lui vie, care transcende toate categoriile, este, de aceea, un elogiu al măsurii umane, expresia unui spirit original, autentic și non-conformist.
-
Cultura modernă pe înțelesul oamenilor inteligenți
Despre criza culturii se vorbeste astăzi pe nenumarate voci si pe toate meridianele. Dar înseamnă asta că înțelegem ce se intamplă cu noi și că vedem mai clar încotro ne indreptăm? Roger Scruton încearcă să dea un răspuns pornind de la rădăcinile culturii înalte și de la avatarurile suferite de ea odată cu „dezvrăjirea“ lumii petrecută în secolul Luminilor.
-
Foloasele pesimismului și pericolul falsei speranțe
Marile tragedii istorice care au marcat lumea noastra si care ameninta si azi buna asezare a civilizatiei sunt, in mare parte, consecinta optimismului netemperat, lipsit de scrupule.
-
Eu și Tu
Miez al intregii filozofii a lui Martin Buber, Eu si Tu (Ich und Du, 1923) este una dintre scrierile care au marcat secolul XX si gandirea occidentala, inaugurand asa-numita „filozofie a dialogului“, forma de existentialism religios care pune in centru atat comunicarea interumana, cat si comunicarea cu Dumnezeu.
-
Sfârșitul creștinătății
„Aşa cum sugerează titlul cărţii redate acum cititorilor exigenți din România, filosofii creştini (cel puţin cei din aria catolicismului) îşi mai extrag optimismul doar din critica (aparent surprinzătoare) a noţiunii de civilizaţie creştină, echivalentă cu lunga perioadă post-constantiniană în care „Evanghelia a guvernat Statele”: dacă religia creştină are un viitor, el nu mai trebuie căutat, prin urmare, în resuscitarea „creştinătăţii” (în stilul medievalei Europa christiana), ci în reasumarea existențială şi liberă a mesajului evanghelic, dincolo de orice vanitate politică.”
-
Fenomenalitatea lui Dumnezeu
„Există o limită între filozofie și teologie? De la «frontiera absentă» la «cunoașterea liturgică», studiile grupate în această carte încearcă să conteste acest lucru. Dumnezeu nu apare sau nu apare așa cum apare un cub, o operă de artă, un număr sau un alt om. Dumnezeu e diferit — până într-atât încât să fie cel non-altul. Această diferență nu introduce însă nici un clivaj în câmpul cunoașterii. Ea ne face pur și simplu atenți la pluralitatea modurilor de a apărea. A ne întreba despre fenomenalitatea lui Dumnezeu se reduce atunci la a ne întreba despre orice fenomenalitate: cea a obiectului presupus filozofic, și numai filozofic, dar și a celui presupus teologic, și numai teologic” (J.-Y. L.).
-
Certitudini negative
„Cartea de față încheie desfășurarea posibilităților teoretice deschise în 1997 de Fiind dat. Încercare a unei fenomenologii a donației și degajate în 2001 de În plus. Studii asupra fenomenele saturate, iar în 2003 de Fenomenul erosului, precum și, într-un alt sens, în 2008 de În loc de sine. Abordarea sfântului Augustin. În toate aceste cazuri nu e vorba decât de un travaliu în vederea unei lărgiri a teatrului fenomenalității: după donație și saturație încercăm aici să introducem în filozofie conceptul de certitudini negative.