-
Sfârșitul creștinătății
„Aşa cum sugerează titlul cărţii redate acum cititorilor exigenți din România, filosofii creştini (cel puţin cei din aria catolicismului) îşi mai extrag optimismul doar din critica (aparent surprinzătoare) a noţiunii de civilizaţie creştină, echivalentă cu lunga perioadă post-constantiniană în care „Evanghelia a guvernat Statele”: dacă religia creştină are un viitor, el nu mai trebuie căutat, prin urmare, în resuscitarea „creştinătăţii” (în stilul medievalei Europa christiana), ci în reasumarea existențială şi liberă a mesajului evanghelic, dincolo de orice vanitate politică.”
-
Cultura modernă pe înțelesul oamenilor inteligenți
Despre criza culturii se vorbeste astăzi pe nenumarate voci si pe toate meridianele. Dar înseamnă asta că înțelegem ce se intamplă cu noi și că vedem mai clar încotro ne indreptăm? Roger Scruton încearcă să dea un răspuns pornind de la rădăcinile culturii înalte și de la avatarurile suferite de ea odată cu „dezvrăjirea“ lumii petrecută în secolul Luminilor.
-
Foloasele pesimismului și pericolul falsei speranțe
Marile tragedii istorice care au marcat lumea noastra si care ameninta si azi buna asezare a civilizatiei sunt, in mare parte, consecinta optimismului netemperat, lipsit de scrupule.
-
Eu și Tu
Miez al intregii filozofii a lui Martin Buber, Eu si Tu (Ich und Du, 1923) este una dintre scrierile care au marcat secolul XX si gandirea occidentala, inaugurand asa-numita „filozofie a dialogului“, forma de existentialism religios care pune in centru atat comunicarea interumana, cat si comunicarea cu Dumnezeu.
-
Fenomenalitatea lui Dumnezeu
„Există o limită între filozofie și teologie? De la «frontiera absentă» la «cunoașterea liturgică», studiile grupate în această carte încearcă să conteste acest lucru. Dumnezeu nu apare sau nu apare așa cum apare un cub, o operă de artă, un număr sau un alt om. Dumnezeu e diferit — până într-atât încât să fie cel non-altul. Această diferență nu introduce însă nici un clivaj în câmpul cunoașterii. Ea ne face pur și simplu atenți la pluralitatea modurilor de a apărea. A ne întreba despre fenomenalitatea lui Dumnezeu se reduce atunci la a ne întreba despre orice fenomenalitate: cea a obiectului presupus filozofic, și numai filozofic, dar și a celui presupus teologic, și numai teologic” (J.-Y. L.).
-
Certitudini negative
„Cartea de față încheie desfășurarea posibilităților teoretice deschise în 1997 de Fiind dat. Încercare a unei fenomenologii a donației și degajate în 2001 de În plus. Studii asupra fenomenele saturate, iar în 2003 de Fenomenul erosului, precum și, într-un alt sens, în 2008 de În loc de sine. Abordarea sfântului Augustin. În toate aceste cazuri nu e vorba decât de un travaliu în vederea unei lărgiri a teatrului fenomenalității: după donație și saturație încercăm aici să introducem în filozofie conceptul de certitudini negative.
-
Despre necunoscut
„Necunoscuți nouă înșine și altora, cucerim pas cu pas un spațiu necunoscut lui însuși și nouă înșine. S-ar spune că necunoscutul nu se opune cunoscutului, cât aptitudinii de a re-cunoaște.
-
Speranță fără optimism
Dar ce e speranța? O emoție? O formă de forță interioară? Și ce o deosebește de dorință? Oare speranța poate schimba viitorul?
-
Despre fericire
Majoritatea se ocupă nu de fericirea în sine, ci de modalitățile de a obține fericirea, cel mai adesea doar de o singură modalitate, recomandată ca fiind cea mai eficientă sau singura eficientă…
-
Filosofie și pandemie
Pandemia ne scoate din fagasul vietii cotidiene, ne confrunta cu limitele noastre si ne ofera o perspectiva pe care nu o mai putem evita asupra a ceea ce este omul.
-
Apologia după sfârșitul metafizicii
Reprezentant de marcă al direcției numită, inițial peiorativ, „turnanta teologică a fenomenologiei franceze” – de fapt „cea mai importantă gândire filosofică contemporană privitoare la creștinism și religie” – Jean-Luc Marion readuce în discuție Revelația creștină.
-
Model, chip, sens
Da, e criză, dar noi avem sămânţa veşniciei, să stăm în alb de nea în noaptea privegherii, să alegem bobul crestat cu „Tatăl nostru” şi El va da cunună anului ce vine, cu ploi line, cu ape ce-l fac să rodească însutit.
-
Experiența religioasă în gîndirea lui Dumitru Staniloae
De la început, Sandu Frunză a reușit pe deplin să pună în lumină în ideea de experiență religioasă la Dumitru Stăniloae nu numai arhetipul, simbolul și alteritatea, dar și să ne conducă mai departe, prin persoană și relaționare, la conceptul ființei relaționale.
-
De la Aristotel la John Searle și înapoi
Alert stilistic, dar și riguros în argumentare, Edward Feser combină cu grație distincțiile scolastice și prezentarea nepretențioasă, deschisă unui public larg de cititori de filosofie.
-
Dimensiunea Românească a Existenței
…dacă noi existăm într-adevăr nu numai ca o colectivitate biologică, dar şi ca o fiinţă spirituală, nu se poate să nu avem o faţă a noastră proprie, un chip neasemănat de a răsfrânge lumea aceasta a lui Dumnezeu la care să voim să reducem pe toate celelalte…
-
Tentația politicului
„Tradiționalistul s-ar putea să fie mai câștigat – din punctul de vedere al discernământului pe care îl invocă – dacă găsește în sine curajul de a persista în amărăciunea dezamăgirii. Căci e în aceasta din urmă ceva ce-i lipsește încrederii: luciditatea…”
-
Experiență spirituală și lume cotidiană
„…Oraşul, marea şi cerurile sunt avataruri ale unei pustietăţi în care cel ce o străbate se găseşte, în permanenţă, în condiţia miraculoasă descrisă de Surin în „Cantiques spirituels”: comme un enfant perdu.”
-
În dialog
…filosofia s-a îmbolnăvit de moarte o dată cu filosoful căsătorit și a murit când acesta a devenit profesor de filosofie.” (Ion Cordoneanu)
-
Introducere în filosofia creştină
Prin „filosofie creştină“ , înţelegem maniera de a filosofa pe care Papa Leon al XIII-lea a descris-o sub această denumire în enciclica Aeterni Patris şi pentru care l-a oferit drept model pe Sfântul Toma de Aquino.
-
Criza conștiintei religioase
Prezentăm aici câteva piese de importanță majoră din dosarul așa-numitului Atheismusstreit, dintre care cea mai prețioasă o reprezintă tratatul lui Schelling intitulat Cercetări filosofice asupra esenței libertății umane.
-
Considerații (in)utile
Neliniștitoare și idealiste, iluminate pe alocuri de energia unei transcendențe apofatice, eseurile de filosofie semnate de Dan Tomuleț reclamă urgența revenirii la marea cultură și ieșirea din mediocritatea materialismului contemporan.
-
Filosofi greci creștini moderni despre sufletul omenesc
Toţi oamenii iubesc viaţa, dar unii o iubesc pe cea trupească, trecătoare, în vreme ce alţii o iubesc pe cea duhovnicească, veşnică.
În orice caz, chiar dacă cineva nu ar dori să vieţuiască dincolo de viaţa actuală, ar trebui să ştie că aceasta nu depinde de el, ci depinde de Cel ce ne-a creat… -
Umanism şi Teologie
Textele „Umanism şi Teologie” şi „Paideia Christi” se prezintã mai mult decât actuale în aceste vremuri în care, precum în deceniul premergãtor celui de-al Doilea Război Mondial, a devenit din nou o modă în a accentua rupturile, revoluțiile, conflictele și discontinuitățile istorice. Werner Jaeger, urmând modelul Sfinților Părinți și al Sfântului Toma de Aquino, ne oferă o perspectivă asupra dezvoltării teologiei creștine în raport cu filosofia greacă în care diferențele și contrastele sunt suprimate într-o sinteză care reușește să îndreptățească fiecare moment al progresului istoric.
-
Despre sensul vieţii
Albert Camus scrie la începutul Mitului lui Sisif că nu există decât o singură problemă filozofică serioasă, şi anume să ştim dacă viața merită să fie trăită. Astăzi această problemă se reduce la întrebarea dacă viața poate avea un sens. La această întrebare aş vrea să răspund cu convingere că, pentru un motiv simplu, nu se poate ca viața să nu aibă sens. O singură cale e posibilă: ori viața are un (sau mai multe) sens, ori nu are sens. Dar dacā nu are, dacă viața este „absurdă” cum a crezut generația lui Camus, e din cauză că se presupune că ea trebuie să aibă un sens.
-
Dumnezeu este aventura mea
Cartea Dumnezeu este aventura mea (God is my adventure) de Rom Landau, a apărut în limba engleză în anul 1935, devenind imediat best-seller datorită faptului că ea conținea descrieri inedite ale întâlnirilor cu câțiva dintre cei mai controversați oameni ai epocii: Contele Hermann Keyserling, Krishnamurti, Rudolf Steiner, P. D. Ouspensky, Gurdjieff, Frank Buchman și alții, de mare interes nu doar atunci, ci și astăzi.