In România anilor 1980, membrii unui grup coral specializat în cîntări bisericeşti caută să scape din robia unor confesiuni care nu-i mulţumesc, în încercarea de a descoperi adevărata credinţă. Aparţinînd iniţial cultului baptist, trec la penticostali, apoi la adventişti, iar în cele din urmă se circumcid şi se convertesc la iudaism. Astfel ajung să emigreze în Israel, unde fiecare se descurcă cum poate.

Punctul cheie al antropologiei Sf. Irineu este conceptul de incoruptibilitate, care marchează relația dintre om și Dumnezeu, atât în planul „pre- cădere”, cât și în cel „post-cădere”, cu implicații hristologice, pentru că incoruptibilitatea are relație cu spațiul de referință și semnificația soteriologică a Întrupării.

Volumul Cateheză și Catehumenat are drept subiect dezvoltarea practicii catehetice începând cu timpurile apostolice, abordând în detaliu secolul de aur (al IV-lea) al literaturii patristice și continuând până în Evul Mediu Timpuriu, perioadă în care catehumenatul adulților, în ansamblul său, a încetat, practic, să mai existe.

Acest volum de istorie este destinat studiilor de istorie a Bisericii predate de-a lungul unui semestru. Printre subiectele discutate se numara Biserica apostolica, monasticismul, aparitia islamului, papalitatea medievala, conciliarismul, Renasterea, revolta protestanta, rationalismul, Biserica Rasariteana, expansiunea misionara si era ecumenismului.

Cunoscuti sub diverse denumiri generalizante, evanghelicii – o prezenta relativ recenta in spatiul romanesc – isi au de fapt radacinile in protestantism, mai precis in Reforma radicala. Din diverse motive, cel mai adesea exterioare acestei minoritati religioase, studierea in scop stiintific a comunitatilor constituite de ei a inceput destul de tirziu, luind amploare abia in postcomunism. Omul evanghelic.