Este uimitor că atît de mulți oameni de știință, filosofi și teologi cred că există un conflict serios între știință și religia teistă. În această superbă carte, cel mai de seamă filosof al religiei lămurește, cu inteligența și perceptivitatea caracteristică, de ce nici unul dintre motivele principale pentru credința că există un astfel de conflict nu are nici pe departe succes. (Michael Bergmann, Profesor de filosofie, Purdue University)

Această carte reprezintă o încercare de analiză a crezului creștin formulat la Conciliul de la Constantinopol, în anul 381. Lucrarea este structurată în două părți. În prima parte, este prezentată tema credinței și importanța crezului atât pentru fiecare credincios în parte, cât și pentru comunitatea creștină. Partea a doua este dedicată analizei articolelor crezului într-o variantă diferită de abordările clasice.

Acest dumnezeu neştiut despre care totuși se vorbește, care totuși este numit, caracterizat şi făcut comprehensibil, e un Altul decât Dumnezeu în sine, o alteritate sublimă ce păstrează în figurile ei diverse urmele înălțimii neasumate…

 “…nevoia de a discuta cu ereticii ne-a determinat sa gasim cuvinte noi care sa exprime credinta straveche…”

…Se impune aici o întreagă meditație despre cu-vânt, despre revendicarea cuvântului de către ființă, deci o întreagă ontologie a limbajului…

Laicitatea este un dar miraculos pe care Creștinismul l-a făcut lumii occidentale. Trebuie să ieșim din tendința de a asocia secularizarea cu ateismul, în spațiul privat și în cel public.

Volumul conţine răspunsurile a şapte reputaţi teologi de limbă franceză (Y-M. Blanchard, P. Bordeyne, J-Y. Calvez, C. Gefferé, J-M. Maldamé, C. Morerod, P. Valadier) la câteva întrebări legate de statutul propriei discipline de cercetare, de relevanţa publică a discursului asupra credinţei, de teme actuale în dezbaterile teologice, de ecumenism etc. Unele întrebări se repetă în cazul mai multora dintre cei chestionaţi, altele sunt adresate în mod specific interlocutorilor.

Sperăm ca ritmul, pe alocuri alert, al volumului să invite cât mai mulţi cititori să parcurgă acest itinerariu contemporan al căutării lui Dumnezeu, pe care autorii îl atestă.

O înțelegere mai profundă a rădăcinilor intelectuale ale acestor gânditori emigranți dezvăluie o poveste ce poate fi urmărită în istorie până în secolul al XIX-lea, cu a sa mișcare slavofilă, și mai departe până la publicarea în Veneția, în anul 1782, a unei antologii de texte bizantine ascetice și mistice.

Lucrarea de faţă se doreşte a fi un dicţionar mai ales în accepţiunea de instrument de lucru. Îşi propune să-l familiarizeze pe cititor cu concepte şi termeni fundamentali aparţinând demersului ştiinţific de după modernitate, respectiv demersului teologic ortodox contemporan.

 Cred ca viata noastra asa merge, numai daca rechemi in minute trecutul poti sa anticipezi ceea ce va veni. Eu nu pot sa numar bataile vietile mele, pentru ca nu stiu cate au fost inainte…”

„Nu există nici o altă «reţetă» mai îndreptăţită să explice succesul nemaivăzut al romanelor lui Tolkien decât convingerea sa profundă, de inspiraţie creştină, că totul se poate sfârşi cu bine, că Dumnezeu ne-a rezervat o surpriză demnă de măreţia creaţiei Sale. Dar poate ca unii dintre dumneavoastră, cititorii, vă îndoiţi de aceste adevăruri ce par desuete, împosibil de susţinut şi argumentat, nedemne de crezut.

Noul Testament este discret în ceea ce o priveşte pe Fecioara Maria. În schimb, literatura creştină din primele secole referitoare la Maica Domnului este foarte bogată.

Întrebări şi nedumeriri (Quaestiones et dubia) este una dintre lucrările timpurii ale Sfântului Maxim, scrisă cel mai probabil între 624 şi 626, înaintea disputelor hristologice. Această carte este o colecţie de întrebări şi răspunsuri, exegeze la texte biblice şi patristice, gen literar foarte utilizat în epocă.