Această carte este o rară combinație de proză frumoasă și reflecție teologică consistentă. Zugrăvește imaginea unei credințe care este încă acolo, de cealaltă parte a răspunsurilor banale și facile care nu satisfac, imaginea unei credințe câștigate prin suferință. Nu este doar o carte despre rugăciune, ci, în unele momente, cartea devine o rugăciune în sine. Este, în cele din urmă, o reflecție asupra a ceea ce înseamnă să fii creștin în mijlocul pierderilor mari și mici. O recomand cu căldură.– Esau McCaulley