-
Drumul către isihie. Ispita lecturii
Este Steinhardt un veritabil critic literar? Cu siguranta da. Unul original, pasionat (in scrisul literar, ca si in predici), fericit, liber de orice orgoliu, si care s-ar fi simtit probabil foarte bine in stilistica de Babel postmodern a zilelor noastre. Nimic mai dezinhibant, in fond, decit lectura lui de placere, in vesnic spagat al ideilor. Nimic mai inteligibil pentru cititorul de azi decit marota divagatiilor netematoare, a licentelor formale ori mixul de limbaje. Evident, sub coaja astfel impodobita, el (cititorul) va gasi o structura mai mult decit ferma: disciplina de fier a unei culturi
-
Dăruind vei dobîndi
Volumul reprezinta o sinteza a textelor si a gindirii teologice ale lui Steinhardt, dar si o incununare a tuturor scrierilor cunoscutului critic si eseist increstinat in inchisoarea de la Jilava si calugarit la Manastirea Rohia din Maramures.
-
Jurnalul fericirii
Care ar fi, pe scurt, diferentele dintre aceasta varianta inedita a Jurnalului fericirii si varianta publicata? In primul rind, o alta ordonare a blocurilor textuale. Jurnalul fericirii, fiind scris apres coup, «bulversind» cronologia, lasa posibilitatea unor astfel de reordonari, recombinari, dislocari, inversari, redistribuiri, repozitionari, extensii, contrageri etc. Un joc textual flexibil, de tip puzzle (sau, mai degraba, de tip Rubik), aproape joycean, care este totodata si un joc al rememorarii. In al doilea rind, o rescriere, o reformulare a pasajelor comune ori comparabile. Nu in ultimul rind, prezenta unor fragmente inexistente in prima varianta, deci cu adevarat inedite…