.

Filtre active

Aceste zece povesti contin toata prospetimea unei lumi care place atat de mult copiilor. Animalele care sunt protagoniste in respectivele povesti nu reprezinta personificarea unor vicii sau virtuti omenesti — cu tot evantaiul lor de abstractiuni produse de moralism ci fac parte dintr-un univers viu, rasunand de glasuri si sunete, ce ne introduce in misterul marelui adevar al vietii: lupta dintre bine si rau,

Detalii

Muzica e o artă temporală. Se pune în mișcare, înaintează și ajunge undeva – sau se întoarce. E un fluviu etern, o eternă varietate, dar melodia plutește în ea ca o legătură semnificativă. Astfel este un simbol pentru consecințele dezvoltării dinamice a lumii.

Detalii

Volumul despre Părinţii latini nu se adresează specialiştilor, ci credinciosului de rând şi conţine biografii, rezumate, comentarii, citate, date lipsite de expuneri istorice pretenţioase, însă substanţiale şi bine întemeiate. 

Detalii

Preocupat de problematica teologiei în istorie, Henri de Lubac (1896-1991) a fost un teolog de factură tomistă, influențat de ideile lui Maurice Blondel, Joseph Maréchal și Pierre Rousselot. Opera sa prezintă toate trăsăturile teologiei catolice a secolului XX: indiscutabila fundamentare biblică și patristică, deschiderea către dialogul necondiționat de apartenența la catolicism, aprecierea aspectelor valoroase ale gândirii moderne și mai ales, căutarea de soluții la noile provocări cu care se confrunta nu numai Biserica, ci întreaga omenire.

-Marina Cristea

Detalii

"Fratelui meu din exil" conţine nu mai puţin de 30 de scrisori pe care Mons. Valdimir Ghika le-a trimis fratelui său Dimitrie Ghika la începutul perioadei comuniste din România. Interesul acestei corespondenţe depăşeşte cadrul strict familial, deoarece autorul a descris, din mijlocul evenimentelor, ca un „mare reporter”, sovietizarea şi distrugerea civilizaţiei europene în România. 

Detalii

…iubirea se dispensează de toate logicile lumii întrucât primeşte şi desfăşoară ea însăşi o “... raţiune minunată şi imprevizibilă…”(Rimbaud). Iubirea urmează o raţiune, însă a sa, nu cea a lumii. A sa, absolut alta, paradoxală şi imprevizibilă celor ce nu iubesc. A o gândi şi a o afirma , aceasta pare încă cu neputinţă. Cel puţin putem deja să-i schiţăm prolegomenele: răul, libertatea, întunecarea, crucea privirilor, criza, absenţa. Şi, pornind de la aceste pregătiri, iubirea impune deja celălalt nume al său – caritate.

Detalii

Karl Heinz Peschke este licentiat in Teologie al Universitatii Gregoriana din Roma si in teologie morala al Academiei Alfonsiana. 

Detalii

Acest volum ne aduce în punctul pe care îl viza dintru început întreaga operă: la teologia slavei Dumnezeului celui viu, care „în multe rânduri și în multe chipuri a vorbit părinților noștri prin prooroci” și „în zilele acestea mai de pe urmă ne-a grăit nouă prin Fiul, [...] strălucirea slavei și chipul ființei Lui” (Evrei 1, 1-3).

Detalii

Volumul conţine răspunsurile a şapte reputaţi teologi de limbă franceză (Y-M. Blanchard, P. Bordeyne, J-Y. Calvez, C. Gefferé, J-M. Maldamé, C. Morerod, P. Valadier) la câteva întrebări legate de statutul propriei discipline de cercetare, de relevanţa publică a discursului asupra credinţei, de teme actuale în dezbaterile teologice, de ecumenism etc. Unele întrebări se repetă în cazul mai multora dintre cei chestionaţi, altele sunt adresate în mod specific interlocutorilor.

Sperăm ca ritmul, pe alocuri alert, al volumului să invite cât mai mulţi cititori să parcurgă acest itinerariu contemporan al căutării lui Dumnezeu, pe care autorii îl atestă.

Detalii

De câțiva ani încoace, scrierile apocrife au stârnit un interes crescut în mediile academice. Atenția ne-a fost îndreptată asupra Evangheliei lui Iuda. Bernard Pouderon ne demonstrează că avem de-a face cu o scriere gnostică. Apoi Jeannine Siat se ocupă de studierea deosebirilor dintre evangheliile canonice și evangheliile apocrife, subliniind faptul că cele dintâi aleg să meargă pe linia subiectivității, a obiectivității, pe când celelalte abundă în istorisiri care ne trezesc mai degrabă uimirea. În ele, apelul la imaginație este un fapt omniprezent. 

Detalii

Smerenia nu e o virtute, ci înțelegerea faptului că ne lipsește orice virtute. Iar dacă o numim temelie a oricărei virtuți, ar fi de văzut dacă putem „clădi” ceva pe acea înțelegere sau chiar înălța pe ea virtuți. Evanghelia nu e o școală a virtuții în sensul antichității, ci o școală a slujirii lui Dumnezeu. Asta e altceva, chiar dacă cele două pot fi confundate adesea.


Hans Urs von Balthasar

Detalii

Despre viaţa creştină, despre Euharistie, despre structura comunităţii şi nevoia de unitate, despre martiriul văzut prin logica credinţei. 

Detalii